În Moldova este iminentă "TURNURA SPRE EST"Numărul susținătorilor apropierii de Rusia este în creștere într-una dintre cele mai sărace țări post-sovietice – Moldova. Date relevante au fost date publicității de sociologii care nu pot fi suspectați de părtinire pro-rusă.

În Republica Moldova independentă a crescut numărul celor care doresc intrarea republicii în Uniunea Vamală și s-a micșorat semnificativ numărul celor care doresc să adere la Uniunea Europeană. Acest lucru îl demonstrează datele sondajului realizat la comand Slovac Atlantic Commission – SAC. Sondajul a fost efectuat în perioada 19 octombrie – 7 noiembrie 2013. Marja de eroare este de 3 % .

Nu, nu se poate spune că toată Republica Moldova dorește să adere la Uniunea Vamală. În țară sînt încă mulți susținători ai integrării europene – 44,3 %. Dar acum patru ani, ei erau 55 %. Și declinul este înregistrat nu de “agenții Kremlinului”, ci de sociologii proeuropeni. Însăși proiectul se munește “Amplificarea dialogului european în Republica Moldova” și s-a realizat la cererea unei organizații europene.

Și ce-a ieșit ? 44,3 % dintre respondenți au ales UE , 40,4 % – UV, 10,4 % sînt indeciși. Ținînd cont de eroarea de trei la sută se dovedește că numărul partizanilor și adversarilor integrării europene în Moldova este 50 la 50. Dar, în 2009, 55% din respondenți au ales UE și doar 30 % – UV. La întrebarea privind cooperarea simultană cu UE și cu UV, 31,8 % din respondenți au ales Europa, 35,9 % – UV și 25 % din respondenți ar prefera să combine cooperarea cu Occidentul și Orientul. În timp ce mai mult de o treime (35 %) dintre respondenți cred că cooperarea dintre Republica Moldova și UE, este mai mult în interesul Uniunii Europene, decît al Moldovei.

Și încă ceva, 42,6 % dintre respondenți cred că UE percepe Moldova ca un partener de mîna a doua, deoarece o consideră un stat lipsit de voință (45 %) , slab (82 %) , dependent (46 %) și nedemocratic (34 %). Cu 23 % s-a redus numărul celor care cred că proiectul UE “Parteneriatul Estic” se bazează pe încredere reciprocă, 42% cred că în “Parteneriatul Estic” mai mult se vorbește decît se acționează, iar 33 % relevă ritmul scăzut de apropiere de UE.

Ce sa întîmplă ? De unde această turnură ? Autorii studiului indică la acțiunile coaliției de guvernare. Directorul “Asociației pentru Democrație Participativă” ( ADEPT ) care a efectut studiul, Igor Boțan, spune: “Acest lucru se datorează în primul rînd faptului că cetățenii sînt nemulțumiți de guvernarea coaliției pro-europene. Așteptările lor de la consolidarea cursului de integrare europeană în 2009 au fost foarte mari, dar nu există un progres tangibil pe fondul dificultăților economice și a șomajului ridicat, ceea ce alimentează disperarea… Uniunea Vamală, în schimb, este văzută ca un model care ar putea contribui la instalarea rapidă a stabilității, atingerea prosperității și securității”.

Mai întîi de toate, s-a dovedit că, chiar și integrarea deplină în UE nu aduce “democrațiilor tinere” beneficii vizibile. Și s-a dovedit în baza unor exemple foarte apropiate: România și Bulgaria. În Republica Moldova s-a văzut că cele două țări vecine, care au depus un efort colosal pentru a “ajunge în Europa”, în “familia” europeană sînt niște rude sărace. Și însăși Republica Moldova este considerată ca o rudă săracă a României… La ce se poate aștepta o mică republică săracă, care nu are graniță cu Rusia și nu prezintă interes militar ?

În al doilea rînd, ceea ce a fost scos în evidență în ultimii ani – cerințele europene. UE plasează candidații pentru calitatea de membru într-un cadru foarte rigid, fără a promite ceva. Coaliția pro-europeană încearcă să satisfacă această doamnă exigentă, obținînd mari probleme pe termen scurt, iar pe termen lung – o incertitudine totală. Astfel, dezamăgirea în coaliție este rezultatul dezamăgirii în așteptările europene. Analistul moldovean a inversat cauza și efectul.
Același lucru cu comuniștii: Uniunea vamală a devenit populară nu pentru faptul că comuniștii au pledat în favoarea acesteia, ci comuniștii s-au întors spre UV, deoarece ea a devenit mai populară. Iar “vectorul estic” a devenit mai popular deoarece oferă perspective mai clare și mai atractive. Piață Eurasiei este mult mai accesibilă pentru vinificatorii moldoveni decît cea europeană. Și cu cît mai multe probleme apar cu Europa, cu atît mai des Moldova privește spre est…

Și ultimul lucru – nu ca importanță – exemplul vecinului din nord. Euromaidanul în flăcări îi sperie nu numai pe cetățenii Ucrainei. O mică “revoluție portocalie” Chișinăul a trăit deja cu cîțiva ani în urmă și este puțin probabil că majoritatea populației Republicii Moldova dorește să repete această experiență. Mai ales cu inovațiile pe care le demonstrează Kievul asediat de “banderoviști”.

Toate acestea, desigur, nu înseamnă că Republica Moldova azi sau mîine va deveni aliatul devotat al Rusiei. Deocamdată forțele simpatizanților Estului și Vestului sînt aproximativ egale, iar lobby-ul european este considerabil mai mare decît al politicienilor pro-ruși. De fapt, aceștia din urmă sînt atît de puțini, încît pot să nu fie luați în considerare. Dar procesul a început și mutația în conștiința de masă este evidentă: Moldova nu mai privește cu atîta dor peste Prut și Siret. Prin urmare, aranjamentul figurilor pe “marea tablă de șah” s-ar putea schimba în curînd.