Șeful CNA despre „dosarul miliardului” și când vor fi recuperați banii: „Aceasta este o procedură anevoioasă”

Directorul Centrului Național Anticorupție CNA, Bogdan Zumbreanu, susține că nu poate oferi nicio informație despre activitatea pe care o desfășoară în prezent Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI), instituția din subordinea CNA care se ocupă de investigarea fraudelor financiare și valorificarea bunurilor infracționale, în vederea recuperării banilor scoşi din ţară prin frauda bancară, scrie Ziarul de Gardă.

Zumbreanu afirmă că ARBI a primit sarcini de la Procuratura Anticorupție pe cauzele penale din „dosarul miliardului” și dă asigurări că „în limitele competențelor” și „posibilităților tehnice”, instituția desfășoară activități pentru identificarea sumelor.

Declarațiile au fost făcute de șeful CNA în fața membrilor Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului la 7 martie, când, alături de șefa ARBI, Otilia Nicolai, a prezentat raportul primului an de activitate a subdiviziunii. Bogdan Zumbreanu a făcut trimitere la clauzele de confidențialitate stipulate de contractul încheiat între R. Moldova și compania Kroll drept motiv pentru care nu poate oferi detalii despre informaţiile pe care le deține.

„Agenția activează în baza delegațiilor atribuite de procuratură pe cauzele penale care sunt în gestiune lor. Dacă ne referim la dosarele care vizează frauda bancară, recent am primit solicitări de la Procuratură să întreprindem măsurile prevăzute de Codul de Procedură Penală referitor la investigațiile financiare în vederea depistării acestor bani. După cum v-au relatat mulți experți naționali și internaționali, aceasta este o procedură anevoioasă și, cu siguranță, se întreprind deja și vor fi întreprinşi pașii necesari pentru identificarea urmelor unde s-au dus acești bani” a declarat Bogdan Zumbreanu pentru ziarul de gardă.

La rândul ei, șefa ARBI, Otilia Nicolai, a precizat în context că angajații Agenției sunt „curajoșii” țării care au primit „provocarea” și depun tot efortul pentru a recupera banii.

„Deci, recuperarea presupune întoarcerea sau repatrierea fizică în R. Moldova a sumei fraudate, dar până a vorbi despre cât a fost restituit sau nu, vreau să vă amintesc că noi facem recuperare în procedură penală. Agenția depune efort în vederea identificării, urmăririi, indisponibilizării acestor bunuri, conservării acestor valori, indiferent cât o să dureze procedura penală” a declarat acesta.

UNIMEDIA amintește că la 21 decembrie, anul trecut, raportul Kroll-2 a fost publicat sub forma unei sinteze prezentate de Banca Națională a Moldovei. Cele 57 de pagini oferă mai multe detalii despre schema jafului bancar, modul cum s-au făcut transferurile de bani și acțiunile concertate ale grupării Șor, dar care însă nu vine cu niciun nume nou despre cei care ar mai fi beneficiat sau au contribuit la această fraudă de proporții.

Frauda bancară cu implicarea celor trei instituții bancare a avut loc pe parcursul a cel puțin 3 ani, între 2012-2014. Drept rezultat, prin oferirea de credite frauduloase, din sistemul bancar au fost furați 2,9 miliarde de dolari.

Sursa: unimedia.info