Programul de stat de exod al creierilor

Peste cîteva săptămîni, universitățile din Moldova vor începe bătălia grea pentru studenți. Acestea vor trebui să lupte cu concurenții de peste hotare, cu demografia negativă și cu nivelul scăzut de cunoștințe al abiturienților.

Pînă la campania de admitere-2014 au ajuns încă nu toate instituțiile de învățămînt superior. Anul acesta sunt 30 – cu patru mai puține ca anul trecut. Dacă situația privind exodul creierilor, curba natalității și indicatorii reușitei absolvenților de licee va evolua în aceeași direcție, atunci peste zece ani, universitățile moldovenești vor trebui închise cu duiumul.

Au numărat și le-au dat lacrimile 

Acum doi ani, rezultatele examenelor de BAC-2012 au fost calificate drept cele mai proaste din ultimii ani: doar 88,3% din absolvenți au promovat testele, în timp ce în anul 2011 acest indicator constituia 92,3%, în 2010 – 96%, în 2009 – 95,7%. Însă atunci funcționarii încă nu știau cu ce se vor încheia sesiunile de examinare din 2013 și 2014.

În 2013 – 58% au promvat și 42% au picat BAC-ul. Iar nota medie la examene atunci a constituit 6,7, față de 7,23 în 2012.

”Noi cerem ca în Parlament să vină cu un raport ministrul Educației Maia Sandu și să răspundă ce va face ministerul cu copiii care au picat BAC-ul și care acum nu au unde se duce. Ce va fi cu profesorii și școlile care nu i-au pregătit cum trebuie pe elevi? Rezultatele bacalaureatului 2013 au demonstrat un eșec total al politicii Ministerului Educației”, cereau anul trecut deputații comuniști.

Liberal-democrații, evident, au sărit imediat în apărarea ministrului lor. Președintele fracțiunii PLDM Valeriu Streleț afirma că eșecul campaniei de examinare 2013 este o moștenire a trecutului totalitar comunist, iar reformele lansate în învățămînt ”vor da degrabă rezultate pozitive”.

Rezultatele au urma, însă cu totul altele, decît a prezis domnul Streleț. Rezultatele sesiunii de examinare 2014 s-au dovedit a fi mai proaste decît în anul 2013. În anul acesta, doar 44% din absolvenți au promovat bacalaureatul. Restul 56% au picat BAC-ul, ceea ce înseamnă că nu vor putea intra la universități.

Căutăm studenți. Ieftin

Iar acum un simplu exercițiu aritmetic: examenele de bacalaureat au fost susținute anul acesta de către 27 604 elevi. Dor 44% dintre el au promovat BAC-ul sau 12145 de persoane. Aceștia sunt potențialii abiturienți ai instituțiilor de învățămînt superior în 2014.

Pentru anul de învățămînt 2014-2015, pentru ciclul primar de studii în universități, guvernul a aprobat 19 510 de locuri, cu aproximativ o mie mai puțin decît anul trecut. Și cu șapte mii mai mult decăt numărul absolvenților care au promovat examenele! Din locurile aprobate – 6480 sunt bugetare (cu 275 de locuri mai puțin față de anul trecut) și 13 039 – prin contract (cu 681 mai puțin).

Reieșind din raportul ”cerere-ofertă”, deficitul abiturienților din acest an ar putea constitui cel puțin 6-7 mii de personae. Cel puțin, pentru că universitățile de peste hotare nu dorm și îndeamnă absolvenții moldoveni să depună actele la ele.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul de învățămînt 2013-2014, față de 2012-2013 numărul studenților s-a micșorat de la 5,3 mii de persoane: în universitățile de stat – cu 4,3 mii, în cele private – cu 1,6 mii. Numărul studenților, care studiază pe bază de contract s-a redus cu 4 mii de persoane.

Deja cîțiva ani la rînd, instituțiile de învățămînt superior din țară nu au îndeplinit regulat planul de admitere și au fost nevoite să anunțe în august înscriere suplimentară. De exemplu, în anul 2009, după primul tur de admitere la universități au rămas nevalorificate peste 5 mii de locuri, în 2010 – 2,4 mii, în 2013 – 21% din locuri.

Cauzele – demografia negativă, reducerea numărului absolvenților, micșorarea numărului celor care au promovat BAC-ul, interdicția admiterii în universități fără examenele de BAC.

Dar mai există încă o cauză, să zicem geopolitică. După ce Ministerul Educației a impus reguli mai dure la BAC, unele instituții de învățămînt de pe malul drept al Nistrului din clasele superioare au început să meargă să-și finalizeze studiile în instituțiile de învățămînt ale nerecunoscutei RMN. Pentru a nu pierde încă un an și după finalizarea a 11 clase, fără această pierdere de nervi sub denumirea de bacalaureat să intre la universitățile din Rusia, Belarus sau Ucraina.

Universitățile de peste hotare anunță vînătoarea 

Pentru anul de învățămînt 2014-2015 guvernul României a oferit abiturienților și studenților din Moldova 5 mii de burse în instituțiile de învățămînt superior ale țării, inclusiv 1,5 mii de burse pentru liceeni și 2,8 mii pentru studenți. În anul 2011 această cifră constituia 3 mii.

Însă deloc nu din mare dragoste pentru frații moldoveni București-ul adoptă anual această decizie. În afara scopurilor geostrategice (educarea generațiilor de moldoveni în spiritul ”românismului”), guvernul din țara vecină este ghidat și de considerente mercantile.

Universitățile din Europa se confruntă cu aceeași problemă care și cele din RM – deficitul de studenți. De exemplu, în Bulgaria, în anul acesta unui abiturient îi revin trei locuri vacante. În 2014, numărul absolvenților școlilor din Bulgaria este de 59 mii, iar universitățile oferă 77 mii de locuri.

Potrivit datelor demografice, în fiecare an, numărul absolvenților școlilor din Bulgaria va fi mai mic. Precum a glumit rectorul Universității de Sud-Vest a Bulgariei, Ivan Mircev, în 2015, cînd nimărul absolvenților va fi de cel mult 35 mii de persoane, numărul absolvenților din acest an ne va părea destul de mare.

Lipsa unui număr suficient de studenți la anul întîi în universitățile europene se reflectă direct asupra bugetului instituțiilor, deoarece statul le subvenționează în funcție de numărul studenților. Adică cu cît sunt mai mulți studenți, cu atît e mai mare volumul de finanțare.

Învățămîntul în Occident este o afacere, iar acest lucru nu se ascunde. Iar studenții străini participă activ la acest business. În Germania, universitățile, care ajută cel mai eficient străinilor, din 1998 primesc un premiu special de la Ministerul de Externe. Atragerea studenților străini le permite universităților să-și îmbunătățească pozițiile în ratingurile internaționale ale instituțiilor. În cele mai prestigioase ratinguri, cota studenților străini trebuie să fie cel puțin 5% din nota generală acordată universităților, fapt ce se reflectă și asupra mărimii finanțării. Inclusiv din fondurile europene.

Totodată, pentru ca universitățile europene să-și mențină pozițiile, pe fonul concurenței, precum și pentru a păstra reputația Europei, ca un promotor al studiilor superioare de calitate, Uniunea Europeană în ultimi ani și-a extins semnificativ programul necomercial pentru schimbul de studenți și profesori ”Erasmus”, alocînd suplimentar pentru susținerea acestuia 400 mil. euro.

Așa că universitățile din Europa luptă activ pentru studenții străini. Potrivit datelor biroului federal de statistică al Germaniei, doar în anul 2013, la studii în Germania de peste hotare au venit peste 100 mii de persoane. Inclusiv din Republica Moldova.

Cereri pentru studenții și abiturienții moldoveni anual sunt prezentate de România (4 mii de burse în acest an), Rusia (574 locuri la buget în acest an), Ucraina (100-105 locuri), Bulgaria (128 de burse), Turcia, Grecia, China, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania, Serbia. Totodată, absolvenții colegiilor și liceelor intră la universitățile din Germania, Marea Britanie, Franța și Italia. În total, peste hotare din Moldova pleacă circa 6 mii de absolvenți și studenți și nu toți dintre ei se întorc acasă după finalizarea studiilor.

Sponsorizarea învățămîntului 

Astfel, studenții moldoveni, plecînd la studii în alte țări, de exemplu, în aceeași Românie, îi asigură o ”pernă financiară” pentru învățămîntul din aceste țări și contribuie la dezvoltarea lui, în detrimentul sistemului autohton de învățămînt.

Ministrul Educației, Maia Sandu poate să vorbească cît dorește despre planurile ei grandioase de reforme în învățămînt și rolului salvator al Codului Învățămîntului, însă atîta timp cît din țară regulat are loc exodul de creieri, randamentul reformelor promovate de minister va fi egal cu zero. Deoarece aceste 6 mii de absolvenți și studenți, care preferă anual universitățile de peste hotare, este cea mai deșteaptă, cea mai mobilă și cea mai adaptabilă parte a tineretului. Iar statul nu face nimic pentru a-i reține sau a-i întoarce în țară.

Pentru majoritatea abiturienților, factorul decisiv la alegerea instituției de peste hotare este cel financiar. Pentru a face studii la o specialitate prestigioasă în Moldova, trebuie sau să intri în bază de contract (fapt ce nu e după buzunarul fiecăruia), sau ca să ajungi la buget, să plătești o mită impunătoare (dacă nota medie la BAC nu îți permite să ocupi un loc la buget).

Bursa lunară acordată de statul român pentru anul de studii 2013-2014 constituia echivalentul a 65 de euro pentru studenții ciclului primar al învățămîntului superior, 75 euro- pentru masterat și 85 de euro pentru cei de la rezidențiat și doctorat. În plus, studenții străini beneficiază de facilități la asigurarea cu cămine studențești, asigurare medicală, reduceri la transport.

E clar că e foarte problematic să trăiești doar din bursă. De aceea, cineva se angajează la lucru, cineva este ajutat de părinți. În rezultat, studenții moldoveni nu doar ajută universitățile să atragă mijloace financiare suplimentare, să avanseze în ratingurile internaționale, dar și contribuie la faptul că România cîștigă bine în baza ”carității ei educaționale”.

Potrivit calculelor din anul trecut, primind de la statul român sub formă de bursă și achitarea căminului 2-2,5 mii euro pe an, studenții moldoveni, care mai trebuie să mănînce, să bea, să se îmbrace, să se distreze, lasă anual în România cel puțin 10 mii de euro, dezvoltînd economia orășelelor studențești.

Cu alte cuvinte, sistemul moldovenesc de învățămînt deja de 20 de ani subvenționează învățămîntul de peste hotare (mai ales cel românesc) și economia altor țări. Iar în universitățile din Moldova se atestă un deficit de studenți, ceea ce înseamnă că acestea nu vor primi mijloace financiare suficiente. Acest fapt, în final, are impact atît asupra dotării materiale și tehnice a universităților țării, dar și asupra calității studiilor, precum și asupra situației demografice generale din țară.

În esență, anual, are loc exodul genofondului din țară, pleacă cei mai activi, cei mai rezistenți, cei mai talentați. În final, problema învățămîntului devine nu doar una de stat, aceasta este problema supraviețuirii și dezvoltării țării. Și atîta timp cît autoritățile nu atras atenția asupra ei, populația moldovenească va continua să-i piardă pe cei mai buni exponenți ai săi.

 

Sursa : Noi.md