O eleva din Ungheni i-a adresat o scrisoare deschisa Monicai Babuc Subiectul numit bacalaureat se arata a fi unul prost narat

Revoltată de sistemul de învățământ cu „handicap” și de felul în care decurg examenele de bacalaureat, Irina Cotici, o tânără din Ungheni i-a trimis o scrisoare deschisă m

inistrului  Educației, Culturii și Cercetării Monica Babuc. Aceasta îi reproșează că responsabilii de la Minister nu înterprind acțiuni pentru a schimba sistemul în care învață tinerii din Republica Moldova. Monica Babuc nu a comentat deocamdată acuzațiile.

„..Iertat să-mi fie acest prolog lung, dar am simțit necesitatea unuia, deoarece prologul elevilor către bacalaureat durează 3 ani. În acești ani învățăm dogmatizat, memorizăm algoritmi, respectăm tipare și suntem bine pregătiți psihologic că bac-ul este doar un joc de noroc. (Aș vrea să-mi explicați Dumneavoastră de ce „noroc” și nu „merit”.) Eram în primul an de liceu când unul dintre profesorii noștri ne-a spus: „Învățați pentru a lua 10 la bac, dar pregătiți-vă să aveți un 8.” O deosebită profunzime se ascunde în această afirmație, nu credeți? Eu am confirmat sensul acesteia, dar nu mi-am putut explica fenomenul, de aceea am să las claritatea la discreția Dumneavoastră „- a scris tânăra.

Vedeți mai jos textul integral:

„Doamnă Monica Babuc,

Am decis să înaintez o plângere către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării prin care să surprind nedreptățile raportate la conceptul de Bacalaureat moldovenesc, dar mi-am amintit că la școală nu se învață cum se formulează o reclamație (învățăm, în schimb, alte lucruri algoritmizate, de importanță vitală, cum ar fi structura invitației, a anunțului etc.), de aceea, am decis să mă limitez la o scrisoare relativ informală, așa cum se cuvine să se surprindă interacțiunea cetățean-funcționar public. Recunosc că acest mesaj ar fi mai potrivit adresat Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, care gestionează direct organizarea sesiunilor de bacalaureat, dar îmi place să pun în evidență oamenii-simbol, așa ca Dumneavoastră, care sunteți principalul reprezentant al acestei panorame și, în mod firesc, aveți toată responsabilitatea asupra ei.

Iertat să-mi fie acest prolog lung, dar am simțit necesitatea unuia, deoarece prologul elevilor către bacalureat durează 3 ani. În acești ani învățăm dogmatizat, memorizăm algoritmi, respectăm tipare și suntem bine pregătiți psihologic că bac-ul este doar un joc de noroc. (Aș vrea să-mi explicați Dumneavoastră de ce „noroc” și nu „merit”.) Eram în primul an de liceu când unul dintre profesorii noștri ne-a spus: ”Învățați pentru a lua 10 la bac, dar pregătiți-vă să aveți un 8.” O deosebită profunzime se ascunde în această afirmație, nu credeți? Eu am confirmat sensul acesteia, dar nu mi-am putut explica fenomenul, de aceea am să las claritatea la discreția Dumneavoastră.

După anii aceștia de studiu al unei programe care nu ne reflectă realitatea și manuale care reprezintă niște „acte de terorism”, ajungem în început de subiect. Zeci de copii intră în sălile de examen prost iluminate și aerisite, dominate de-un iz specific ( nu știu care sunt mai norocoși, cei din sala de sport sau din cantină…), cu bănci care scârțâie sau se clatină și sunt politicos avertizați că la baie nu o să se permită în timpul testului. Timp de 3 ore încearcă să formuleze răspunsuri care s-ar potrivi în barem și nu neapărat ceea ce consideră ei cu adevărat, își încordează privirea pentru a putea observa ora la ceasurile mici instalate în fața sălilor de curs și beau câte un pic de apă, ca nu cumva să meargă la baie în timpul sesiunii. Acest cadru nu pare atât de groaznic, dacă nu sunteți unul dintre protagoniștii lui, desigur; de la care se cere un soi de impecabilitate în comportament și execuției, dar căruia nu îi sunt oferite condițiile nesecare pentru a îndeplini aceste lucruri.

Partea mai interesantă, punctul culminant, însă, se regăsește în momentul vizualizării testelor verificate, în care elevii își trăiesc aparent ignoranța. Cât de intense credeți că sunt emoțiile copiilor care nu înțeleg pentru ce li s-au scăzut puncte? Dar ce spuneți despre faptul că nici mentorii lor nu le pot explica? Singura justificare pe care o pot elabora eu este lipsa unei coeziuni între școală, ca celulă și minister (sau instituție de elaborare a testelor de bacalaureat), ca organism. Cel mai trist lucru reflectă faptul că suferința se află de partea elevilor, nu a sistemului ce are handicap. Și apoi vine un alt val de turbulențe, numit „contestație”. Consider că Ministerul Educației, al Culturii și Cercetării este obligat, prin prezența Dumneavoastră, să evoce explicații și scuze elevilor, cărora în urma contesațiilor, li s-au reatribuit până la 10 puncte per lucrare, menționându-se calitatea evaluării inițiale. Cum s-a întâmplat ca lucrările lor să fie devastate în cel mai dur mod de către evaluatori? De asemenea, solicit o explicație în legătură cu mecanismul pe care Ministerul îl folosește pentru asigurarea eficienței de evaluare a bacalaureatului ( și nu vorbesc despre barem, pentru că acesta se arată ineficient în cazul unor răspunsuri subiective sau multiple).

Subiectul promis intens și interesant, numit „bacalaureat”, se arată a fi unul prost narat, pentru că nu include un deznodământ, ci se află într-o reluare anuală. Se sfârșește acesta cu proiecția eroilor principali, elevii promoției absolvente, care au obținut note ce nu-i reprezintă, posedă o aglomerație nestructurată de informații abstracte și se află la un început de vid, numit „studii universitare”, într-un stat aproape independent și aproape democratic.

Cu multă dezamăgire, Irina Cotici, personaj al acestei narațiuni.

7 iulie 2018.

Funcția Doamnei Babuc nu îi permite să piardă prea mult timp pe facebook citind mesaje, de aceea, sper că în mod public, va ajunge la Dumneaei mesajul că noi, elevii, suntem conștienți de gustul nedreptății.

Sursa: agora.md