În Republica Moldova  se prevede optimizarea sistemul bancar

Ministerele şi departamentele impun instituţiile statale subordonate să-şi transfere fondurile la „Banca de Economii”.

Pentru Moldova, 14 bănci – e prea mult, a declarat omul de afaceri Ilan Shor: prea mulţi jucători „ împiedică câştigarea unor profituri nornale”. „ Ce vedem astăzi este un dumping al ratelor depozitelor, creditelor. Un dumping continuu. De ce au loc tot felul de speculaţii pe piaţă? Pentru că unii, în lupta pentru avantajele competitive, îi mută pe alţii din loc din lipsa profitului…” Vorbind despre posibila consolidare sau achiziţionarea instituţiilor financiare, Ilan Shor a spus că „aceasta, întotdeauna, este interesant, şi, cel mai important – efectiv şi eficient.”

Omul de afaceri este de părere că pe piaţă trebuie să rămână cei mai puternici. De fapt, acesta este un comentariu al evenimentelor scandaloase care, în ultimul timp, au loc pe piaţa bancară.

Încă de la începutul anului, unele instituţii mass-media au raportat despre presiunea la care sunt expuşi şefii de întreprinderi şi instituţii statale din partea reprezentanţilor autorităţilor locale şi centrale care-i supraveghează. Funcţionari de rang înalt cereau şi impuneau întreprinderile şi organizaţiile de stat finanţate de la buget să îşi deschidă conturi bancare şi să transfere fondurile la “Banca de Economii”.

S-a desfăşurat o analiză a conlucrării marilor întreprinderi de stat cu băncile din Republica Moldova. Aceasta a arătat: supuse presiunii, majoritatea au trecut la servicul de deservire a „Băncii de Economii”. Spre exemplu, prin „BEM” au realizat fluxuri financiare impunătoare cele mai importante companii controlate de către Guvern –  “MoldovaGaz“ SA, “Moldtelecom” SA, “CET-1” SA, “CET-2” SA, “Energocom” SA, “AirMoldova” ISCA, “Metalferos” SA, “CaleaFerata” IS, “RED-Nord” SA, “RED-Nord-Vest” SA, “Franzeluta” SA , “PostaMoldovei” SA, “Registru” IS, de asemenea, instituţii de învăţământ, clinici, spitale, organele administraţiei locale.

Interesant este faptul că procesul de tranferare a fondurilor către “Banca de Economii” a atins cote maxime la sfârșitul lunii august începutul lunii septembrie – întâmplător, nu are vreo legătură cu pregătirea şi începutul campaniei electorale?

Întreprinderilor li se recomandă să îşi extindă lista furnizorilor de servicii bancare cu care cooperează sau să-i refuze în favoarea băncii „recomandate”. Acest lucru se face prin încălcarea normelor de drept şi de piaţă: conturile în instituţiile respective se deschid fără a fi declarate licitaţii publice deschise. Ne puteam imagina cine dirigează procesul de transfer al fondurilor şi indică unde trebuie tranferate. Corespund aceste acţiuni regulilor pieţei, standartelor europene, contribuie ca Republcia Moldova să devină stat democratic, în care agenţii economici lucrează în baza pricipiilor concurenţei libere şi transparenţei?

Răspunsul este evident – nu!

Între timp, în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvernul Republicii Moldova “Cu privire la achiziția serviciilor financiare ale Guvernului și întreprinderilor publice” № 387 din 28 mai 2014, alegerea băncii se desfăşoară în urma competiţiei deschise. Invitația de participare la licitație este publicată în instituţiile oficiale mass-media. Prezentul regulament are scopul de a proteja întreprinderile de stat de posibilele fluctuații în sectorul bancar, precum și determinarea celor mai bune condiții de muncă și cei mai stabili parteneri. După ce a stabilit aceste norme, Ministerul de Finanțe, în numele Guvernului ne-a asigurat că aceste întreprinderi de stat oferă o gamă largă de servicii financiare, indicând faptul că regulamentul prevede o alegere a băncilor comerciale, în baza conformității acestora cu indicatorii de prudență optimă: capitalul normativ total, mărimea activelor, indicele lichidităţii şi alte, precum şi a normalor statale stabilite de către  Banca Națională a Moldovei.

Dar, după cum am văzut, regulamentul  guvernamental nu este respectat de către Guvern și înalții funcționari pretind că nu ştiu de asta. Ca urmare, statul reprezentat de către întreprinderi și instituțiile de stat suferă pierderi din comisioanele bancare forțate și excesive care le sunt impuse fără nici un fel de negocieri, prin încălcarea regulilor de concurență. De asemenea, întreprinderile și instituțiile de stat pierd din calitatea serviciilor bancare -doar, în cadrul licitaţiei se poate alege cea mai buna ofertă.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că FMI recomandă ca Guvernul să se abțină de la protecționism în sectorul bancar întru protejarea interesului statal.

Acțiunile Guvernului, esența cărora constă în punerea în aplicare a întreținerii de conturi într-o anumită bancă, nu poate fi justificată prin protecția intereselor statului, deoarece statul a pierdut controlul asupra «Băncii de Economii». Acesta deţine 33,33% din capitalul social, în timp ce 66,67% din acțiuni sunt deținute de persoane fizice și juridice. Cel mai impunător pachet de acţiuni de 24,86% este deținut de către SRL “VEB Capital” – compania rusă de investiții a Vnesheconombank . Trebuie remarcat faptul că Vnesheconombank este inclus în lista instituțiilor față de care SUA și Uniunea Europeană au impus sancțiuni economice stricte!

“Situația ” BEM ” nu este din cele mai bune – a declarat expertul economic Viorel Gârbu în cadrul talk-showului Ora expertizei. – Chiar dacă nu luăm în considerare indicatorii economici, “BEM” nu este un lider în sectorul bancar din Republica Moldova. Unii indicatori, cum ar fi rentabilitatea activelor și capitalurilor proprii, sunt cele mai scăzuţi din sistemul bancar în ansamblul. Există amenințări asociate cu lichiditate. Datoria externă pe credite în valută străină este destul de mare. În plus, datoriile “Banca de Economii» reprezintă aproape jumătate din fondurile strânse în sectorul bancar. “ Mai mulţi experţi sunt de această părere.

Să deschidem parantezele. «Banca de Economii» are unul dintre cel mai mari indici de credite “neperformante” din  totalul portofoliului de credite – 29%, în timp ce media pentru sistemul bancar – este de 12%, rentabilitatea activelor – 0,02%, față de 1, 24% în medie din sistem, rentabilitatea capitalului – 0,17% față de 8,35% în medie pentru bănci și așa mai departe. Astfel, având în vedere situația financiară precară și, mai presus de toate, calitatea slabă a activelor, “Banca de Economii» nu poate fi acceptată ca o bancă de încredere pentru păstrarea banilor instituţiilor statale şi a marilor întreprinderi, mai ales, într-o concentrație atât de  mare. Cooperarea cu ei este asociată cu riscuri suplimentare și ar trebui să fie investigată de către BNM.

Poate că autoritățile de supraveghere și autoritățile de reglementare ar trebui să acorde atenție metodelor şi esenţei promovării  intereselor economice ale «Banca de Economii» în detrimentul statului și a întreprinderilor în sine? Sau poate, domnul prim-ministru va explica acțiunile subordonaților săi  în legătură cu “Banca de Economii”, doar toată responsabilitatea, toate consecințele negative îi revin dumnealui?

Se pare că evenimentele au tendința de a se desfăşura conform celui mai rău scenariu.  În loc să se ocupe serios de consolidarea băncii, conducerea și acționarii «Banca de Economii» au fost recent implicaţi în furtul de scheme și retragere a  fondurilordin bancă.  Aceste dezvăluiri  nu sunt făcute de oricine, dar de  președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță. El l-a acuzat pe liberal-democratul Vlad Filat că ar fi furat de la  «BEM» aproximativ 330 de milioane de lei suplimentari celor 120 de milioane  de care Ioniță a vorbit înainte. Politicianul declarat că informațiile vor fi transmise autorităților de drept, după ce le va prezenta membrilor comisiei parlamentare.

Valeriu  Nizvetsсhi