Fiscul va numara toti banii din conturile cetatenilor

De la 1 ianuarie 2019, Fiscul va lua la evidenţă toate conturile bancare ale cetățenilor, numărând până la ultimul bănuț inclusiv din conținutul conturilor curente și depozite – lucru ce până acum nu s-a întâmplat.

Această inovaţie fiscală este prevăzută în Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, adoptată la finele anului 2017 şi în vigoare din februarie 2018.

5 milioane de conturi bancare ajung sub lupa Fiscului

Potrivit legii, Serviciul Fiscal de Stat urma să creeze şi apoi să gestioneze și actualizeze Registrul conturilor de plăţi şi bancare ale persoanelor fizice și juridice.

„Implementarea acestui registru va contribui la îmbunătățirea administrării fiscale sub aspectul monitorizării conformării la cadrul de reglementare de către subiecții impunerii; alinierea legislației naționale la Directivă IV (a Uniunii Europene) privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, susţine Sergiu Pușcuța, șeful Serviciului Fiscal de Stat.

Potrivit lui Sergiu Puşcuţa, acest registru este deja gata şi a fost testat împreună cu toate instituţiile financiare şi funcţionează în regim experimental.

„De la 1 ianuarie 2019 estimativ vor fi luate la evidenţă peste 5 milioane de conturi bancare”, a precizat Sergiu Puşcuţa, argumentând că „Preluarea în evidenţa Fiscului a conturilor bancare ale cetăţenilor este în primul rând o prevedere legală, dar şi un angajament internaţional pentru Republica Moldova”.

Până la 1 ianuarie 2019, în evidenţa Fiscului vor fi descărcate în format electronic informaţiile despre toate conturile bancare existente şi istoricul lor, iar de la 1 ianuarie 2019, deja se va furniza informaţia despre conturile bancare noi.

De ce e nevoie de un astfel de control

Măsura este şi o necesitate de administrare fiscală actuală pentru Republica Moldova.

Această informaţie va fi folosită de Serviciul Fiscal de Stat pentru evaluarea riscurilor de evaziune fiscală pentru anumite persoane fizice care vor cădea în zona de risc. Vor fi stabilite criterii de monitorizare ale acestor conturi pentru a elimina posibilitatea de a nu îşi onora obligaţiunile fiscale pentru aceste persoane care nu sunt tocmai oneste din punct de vedere fiscal”, a precizat Puşcuţa.

Pe de altă parte, informaţiile acumulate vor permite Fiscului să facă schimb de date electronice în regim automatizat cu autorităţile fiscale din alte state.

Advertisement

“Respectiv Republica Moldova va beneficia de informaţia despre conturile bancare deschise peste hotare de către cetăţenii Republicii Moldova, dar cu condiţia că ţara noastră oferă informaţia similiară şi autorităţilor fiscale cu care colaborează şi are acorduri de parteneriat”, a adăugat oficialitatea.

O nouă bâtă în mâna puterii

Experţii de pe piaţă susţin că noua măsură deşi este una necesară, totuşi se arată neîncrezători în modul cum ea va fi aplicată şi dacă ea va permite identificarea doar a evazioniştilor.

“Aceasta ar putea deveni rapid o nouă măciucă în actuala conjunctură politică, folosită de guvernare contra opoziţiei. Cei care au bani şi nu depind de cei de la putere vor putea fi mai uşor luaţi şi ţinuţi sub control”, ne-a spus sub protecţia anonimatului un specialist de la o instituţie financiară.

Totodată el se întreabă cum vor fi protejaţi cetăţenii de abuzuri şi mai ales de eventuale scurgeri de informaţii în presă despre banii din conturile bancare şi provenienţa lor. 

Ce prevede Directiva UE

Parlamentul European a aprobat a patra directivă europeană împotriva spălării banilor la 20 mai 2015,potrivit căreia țările UE începând cu 27 iunie 2017 sunt obligate să țină registre centrale cu informații privind proprietarii finali ai persoanelor juridice, companiilor și trusturilor.

Scopul directivei contra spălării banilor este intensificarea luptei împotriva infracțiunilor fiscale și a finanțării terorismului. 

„Spălarea banilor este o sursă de oxigen pentru criminalitate, terorism şi evitarea obligaţiilor fiscale. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca să o eradicăm”, declara la momentul adoptării Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Astfel, directiva obligă băncile, auditorii, avocații, agenții imobiliari și cazinourile să raporteze orice tranzacții suspecte realizate de proprii clienți, de la persoane juridice la persoane fizice.

Ea stabileşte cerinţe de transparenţă bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăţilor comerciale; facilitarea cooperării şi a schimbului de informaţii între unităţile de informaţii financiare din diferite state membre pentru a identifica şi monitoriza transferurile de bani suspecte şi prevede instituirea unei politici coerente faţă de ţările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului; extinderea competenţelor de sancţionare ale autorităţilor competente.

Articolul 57 din Directiva UE stipulează obligaţia statelor membre UE de a institui sisteme eficace care să le permită unităților de informații financiare “să aibă acces deplin și în timp util, prin canale securizate și confidențiale, la informații privind relațiile de afaceri pe care le au sau le-au avut cu anumite persoane”.

Totodată acest articol prevede că statele membre ar putea, “să ia în considerare posibilitatea de a instala sisteme de registre bancare sau sisteme electronice de extragere a datelor, care ar asigura accesul unităților de informații financiare la informațiile privind conturile bancare, fără a aduce atingere autorizării judiciare, acolo unde este cazul”.

Mai adăugăm că în contextul aceleiaşi Directive a UE şi conform art.14 din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, din august 2018, datele privind beneficiarii efectivi sunt trecute în Registrul de stat al persoanelor juridice şi al întreprinzătorilor individuali.

Prin urmare, persoanele juridice și întreprinzătorii individuali sunt obligați să prezinte Agenției Servicii Publice, informația solicitată cu privire la beneficiarul efectiv și să informeze imediat despre schimbarea datelor acestora.

Totodată a fost interzisă înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali în lipsa datelor despre beneficiarul efectiv și/sau dacă informația prezentată este neveridică sau incompletă.

Sursa: mold-street.com