Credite mai ieftine pentru moldoveni

Dobânzile pentru creditele bancare au scăzut substanţial în ultimii doi-trei ani şi, probabil, vor continua să scadă, este opinia aproape unanimă a analiştilor economici.

Rata medie ponderată a dobânzii la creditele în lei, acordate de băncile moldoveneşti, a coborât în luna mai 2018 la un nou minim istoric, de 8,63 la sută anual, faţă 16,09 la sută la începutul anului 2016. Este pentru prima oară când rata dobânzii la finanţările în monedă naţională coboară sub 9 la sută, arată date ale Băncii Naţionale a Moldovei.

Până la finele acestui an, dobânzile ar putea ajunge la un nivel sub 8 la sută sau chiar mai jos. Dacă dobânda va ajunge la 8 la sută sau mai jos, vom asista la o creştere a creditării, spun o parte dintre analiştii financiari. „Vremea dobânzilor mari s-a dus, pentru că a venit vremea inflaţiei mici, sub limita de jos a ţintei BNM, iar dobânzile, chiar dacă sunt peste nivelul inflaţiei, este pentru că banca, atunci când acordă un credit, vrea să câştige un randament real pozitiv. Dacă vom obţine o creştere economică în continuare, dacă va fi sprijinul extern, creditele vor continua să se ieftinească uşor. Deja unele bănci au anunţat reducerea dobânzii la creditele pentru “Prima Casă”, apreciază mai mulţi experţi, deşi adaugă că se ajunge la o linie roşie în ceea ce priveşte costul împrumuturilor, care nu poate fi depăşită.

Perspectivele par a fi optimiste. Potrivit Raportului asupra inflaţiei nr. 2, rata anuală a inflaţiei se va diminua de la nivelul de 4,7 la sută înregistrat în luna martie 2018, până la nivelul de 2,2 la sută în medie pentru trimestrul IV 2018, sub limita inferioară a intervalului de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5 la sută. Valoarea medie anuală va reveni în intervalul de variaţie a ţintei în semestrul întâi al anului viitor.

La începutul anului 2019, probabil, tendinţa de scădere a dobânzilor la credite se va inversa, însă nu brusc, iar băncile se vor alinia la rata inflaţiei. Care ar fi traiectoria posibilă, o putem deduce din prognoza Ministerului Economiei şi Infrastructurii care anticipează o rată anulă a inflaţiei în 2018 de 4,1 la sută (la sfârşitul anului de 2,5 la sută), în 2019 – de 4,7 la sută, 2020 şi 2021 – câte 5 la sută.

Din perspectiva accesibilităţii, numărul celor care se vor califica pentru un credit creşte şi el în condiţiile în care rata estimată va fi mai mică. Datele BNM mai relevă că, odată cu ieftinirea creditelor, a crescut suma împrumuturilor bancare contractate. Agenţii economici şi populaţia au luat de la bănci, în luna mai, credite în sumă de peste 1,6 miliarde de lei, cu 35 milioane de lei mai mult decât în luna precedentă şi cu aproape 600 milioane peste nivelul din prima lună a anului. În primele cinci luni ale acestui an, agenţii economici şi populaţia au împrumutat de la bănci cu 1,5 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent.

Creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost cele mai solicitate. În luna mai 2018, ponderea lor a constituit aproximativ 45 la sută din volumul total al creditelor în monedă naţională, fiind acordate la o rată medie de 8,14 la sută.

Ponderea majoră a creditelor noi acordate în monedă naţională, de 53,6 la sută, a revenit finanţărilor oferite persoanelor juridice cu o rată medie de 9,32 la sută. În acelaşi timp, persoanele fizice au contractat credite în lei cu o rată medie de 7,82 la sută, iar dobânda medie la creditele pentru imobil a fost de 7,37 la sută. Suma împrumuturilor pentru imobil s-a dublat în ultimele patru luni, înregistrând o creştere de la 74 la 153 milioane de lei.

Ceea ce, probabil, ar trebui să provoace o anumită îngrijorare, este creşterea impunătoare a creditelor de consum, care prezintă şi un grad mai mare de risc. Odată cu ieftinirea acestora, de la media de 9,01 la sută în luna ianuarie, la 7,21 la sută în luna mai, volumul creditelor contractate a crescut constant în această perioadă, de la 272,8 milioane la 495,2 milioane de lei.

Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută în perioada de referinţă a constituit 4,93 la sută. În luna mai, creditele noi în valută au fost reprezentate preponderent de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 4,8 la sută, constituind 96,6 la sută din totalul creditelor în valută în sumă echivalentă cu 856 milioane de lei.

Guvernatorul Băncii Naţionale, Sergiu Cioclea, a declarat într-un interviu pentru revista „Profit”, că în anul trecut s-a profilat o dinamică diferită a activităţii creditare în funcţie de segmentele de clienţi. Astfel, creditarea persoanelor fizice şi întreprinderilor mici şi mijlocii a evoluat exponenţial. Dacă suma creditelor acordate persoanelor fizice a crescut pe parcursul anului cu 19 la sută, de la 6,4 miliarde de lei la 7,6 miliarde lei, iar finanţările pentru întreprinderile mici şi mijlocii s-au majorat cu 30 la sută, apoi finanţarea întreprinderilor mari a încetinit considerabil. Şi asta ca urmare a unei politici mai precaute, sub influenţa supravegherii autorităţii de reglementare, care a jucat, fără îndoială, un rol de “disciplinare”.

BNM poate urmări zilnic, graţie Registrului de risc creditar, calitatea portofoliului de credite, inclusiv cererea de împrumuturi. Pe de altă parte, a scăzut cererea din partea sectorului corporativ.

Guvernatorul băncii centrale este de părere că, înainte de alegeri, întreprinderile amână proiectele investiţio­nale, acumulând lichidităţi pe conturi. Depozitele persoanelor juridice au crescut cu 18 la sută în anul 2017.

Şi asta în condiţiile în care în sistemul bancar, la sfârşitul lunii mai 2018, excesul de lichidităţi se ridica la 8,8 miliarde de lei, cu aproape 6 miliarde lei mai mult decât în 2016. Evident că acest exces poate fi redus doar prin creşterea volumului de credite. În acest caz nu este suficientă doar dorinţa regulatorului sau băncilor, ar mai trebui ca şi agenţii economici să contracteze mai multe credite, ei însă ezită. Avem nevoie de proiecte inovatoare şi de înaltă calitate, care nu numai că vor rezolva problema lichidităţii excesive a băncilor, ci vor contribui şi la creşterea economică, mai afirmă Sergiu Cioclea.

La sfârşitul lunii mai a anului 2018, principalii indicatori financiari şi prudenţiali ai băncilor comerciale continuau să înregistreze valori ridicate atât la nivel agregat, cât şi, în cele mai multe cazuri, la nivel individual, constată Centrul Analitic Independent „Expert Grup”. Suficienţa capitalului ponderat la risc rămâne la un nivel de peste 30% pe întreg sectorul bancar, oscilând în jurul valorii de 30% pentru băncile mari şi de peste 50% pentru cele mici. Lichiditatea băncilor rămâne mult peste limitele reglementate, dar şi cele recomandate de practica bancară, fapt ce amplifică apariţia unor costuri de oportunitate din ce în ce mai mari. Cu toate acestea, băncile continuă acumularea constantă de profit în baza unei marje bancare consistente, a unor diferenţe pozitive de curs valutar şi utilizarea activă a instrumentelor de politică monetară (în special Certificatele Băncii Naţionale şi rezervelor obligatorii). Astfel, în primele cinci luni ale anului 2018, profitul acumulat de bănci s-a cifrat la 734,5 milioane de lei, mai menţionează experţii.

Sursa: capital.market.md