Ce aleg tinerii - dorul de casă sau diplomă europeană?Tinerii din Republica Moldova, care doresc să-și continue studiile în România, au participat la Târgul Universităților din România. Acesta s-a desfășurat la Chișinău, Bălți și Cahul în perioada 6-9 iulie, fiind organizat de Federația Asociațiilor de Basarabeni din România. În cadrul târgului, au fost prezentate ofertele educaționale a peste 20 de universități de peste Prut.

În Capitală, sute de viitori studenți au profitat de această oportunitate și au venit să se informeze în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” despre posibilitățile de studii de peste hotare. Începând cu primele ore ale dimineții, de-a lungul Aleii Clasicilor, s-au format cozi lungi la punctele de informare, iar reprezentanții instituțiilor de învățământ au fost nevoiți să lucreze în regim non-stop pentru a satisface interesul vizitatorilor. Mulți tineri au sosit chiar înainte de deschiderea oficială a târgului.

Fiecare universitate prezentă la târg s-a străduit să ofere cât mai multe locuri, numărul acestora crescând în fiecare an. În 2017, peste 2800 de locuri au fost puse basarabenilor la dispoziție, care doresc să studieze în România, dintre care jumătate sunt cu bursă. Astfel, 30 de locuri sunt propuse în Alba Iulia, 47 în Sibiu, 74 în Brașov și peste 300 în Galați, număr-record în comparație cu alte instituții. Totuși, cele mai solicitate universități rămân a fi cele din Cluj-Napoca, fapt despre care ne vorbesc cozile nesfârșite de lângă reprezentanții acestora. „Universitățile din Cluj oferă per ansamblu 170 de locuri, dintre care o sută îi revin faimoasei Universități „Babeș-Bolyai”. Tinerii tind anume spre acest oraș, deoarece este un centru istoric al României, totodată, o localitate mică, studențească, comodă. Cele mai solicitate specializări rămân a fi științele economice, dreptul, informatica, însă în acest an am observat interes sporit pentru științele comunicării și cele politice. Cred că situația economică și mai ales politică din ambele țări determină tineretul să aleagă anume aceste specializări, pentru a putea contribui la schimbarea realității sociale în viitor”, a mărturisit Mihail Șapco, student, reprezentant al universităților din Cluj-Napoca.

Tinerii sunt încurajați să aplice și la studii cu taxă, deoarece calitatea compensează banii, și să nu se indispună dacă nu intră din prima la universitatea dorită. Valeria Purciuc, studentă în anul I, la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, mărturisește că studiile în România au fost peste așteptări. „Bineînțeles că doream să învăț în Cluj, dar spre mirarea mea am fost admisă în Alba Iulia. La început îmi era mai greu să mă împac cu acest gând, însă acum nu am niciun regret. Este un oraș ideal pentru a-ți face studiile. Profesorii sunt deschiși să ne ajute și niciodată nu am întâlnit nici măcar aluzii de discriminare pentru originea mea de basarabean. Ba invers, le place accentul nostru și că suntem foarte sârguincioși. Moldovenii învață cel mai bine acolo”, a afirmat studenta.

Dacă unele specialități sunt disponibile și acasă, atunci altele, precum construcția podurilor, ingineria aerospațială sau industria confecțiilor din piele pot fi studiate doar in România. „Pentru absolventul Facultății de Inginerie Aerospațială nu este o problemă să se regăsească în câmpul muncii. Este o profesie extrem de solicitată, cu salarii mari chiar și pentru începători și sunt mii de posibilități de dezvoltare personală. Colegul meu a construit un avion ce zboară non-stop cu ajutorul energiei soarelui și a obținut multe premii la concursuri internaționale, iar acum primește oferte de angajare favorabile. Anul acesta oferim 12 locuri basarabenilor, toate la contract și îi așteptăm cu brațele deschise”, a spus Denis Cumpan, reprezentantul Universității din Craiova.

Pe lângă universitățile de stat, la eveniment au fost prezente și cele private precum Universitatea Româno Americană din București.

„Universitatea noastră oferă doar locuri cu taxă, fără burse, însă cu o medie bună, studentul poate primi 20 la sută reducere. Contractele încep de la 900 de euro pentru predarea în limba română, și de la 1200 euro în engleză. Există taxă de concurs în valoare de 100 Ron și examene de admitere. Un avantaj este faptul că diploma, pe care studentul o primește la finele studiilor, este recunoscută atât în Europa, cât și în SUA”, a declarat studenta Ana-Maria Burlescu. Tinerii însă au criticat prețurile exagerate și au optat în favoarea universităților cu locuri bugetare. „Aceste sume sunt nemaivăzute pentru o simplă familie din Moldova, unde părinții primesc salariul lunar mediu de 5000 de lei. La unele universități chiar și căminul este gratuit, iar aici aș fi nevoit să plătesc o sută de euro în plus pentru un pat, fără bucătărie. Nu cred că profesorii sunt mai calificați decât la Iași sau Timișoara”, s-a revoltat Andrei Popa, unul dintre absolvenți, prezent la eveniment.

Roind prin aglomerație, tinerii entuziasmați de ofertele universitare își alegeau calea cu gândul la viitor, ținând cont, în primul rând, de propriile posibilități financiare și reputația instituțiilor de învățământ. În același timp, marea majoritate a spus că nici nu va depune actele la universitățile din Moldova, fiind convinsă în propriile forțe. „Periculos de mulți oameni au venit aici astăzi, dar părerea mea și a prietenilor mei e că în Moldova universitățile sunt mai slabe. Am terminat liceul cu media 9,47 și aspir la Facultatea de Științe Economice din București, deoarece la noi în această direcție înflorește corupția și pur și simplu nu se învață. Sunt sigur că voi intra din prima acolo unde doresc și am venit astăzi doar să confirm unele aspecte privind procedura de admitere”, a relatat Gabriel Atanasov, absolvent a LT „Orizont”.

Părinții absolvenților, analizând cu precauție fiecare oportunitate, au confesat însă, că își doresc un viitor mai bun pentru copii, dar cât mai aproape de casă. „Vom depune dosarul în România, deoarece la noi sunt mai puține posibilități de dezvoltare și angajare, dar cu condiția ca universitatea să nu fie departe. Totuși, nu sunt pregătită să mă despart pe perioade lungi de copil, chiar dacă pare a fi matur deja. În același timp nici în Moldova nu-i pot permite să rămână”, a mărturisit Margareta Bolocanu, părinte.

Totodată, organizatorii târgului avertizează despre modificările recente în metodologia de admitere a studenților basarabeni. Cristina Clima, vicepreședinte a Federației asociațiilor de basarabeni din România, spune că acestea constituie un avantaj. „Una dintre cele mai importante schimbări ține de numărul de specializări la care pot aplica candidații. Anul trecut acesta a fost de trei, acum a devenit nelimitat. De asemenea, basarabenii care aplică la taxă, dar învață bine pe parcurs, au posibilitatea de a se transfera la buget și de a accesa mai multe tipuri de burse, pe lângă cea de întreținere care constituie 65 de euro. Aceste modificări constituie direcția în care lucrăm, pentru a ne asigura că basarabenii au aceleași drepturi precum românii și sunt remunerați pentru performanțele lor academice”, a spus vicepreședinta federației.

Anul acesta, în învățământul superior basarabenilor le-au fost alocate 3705 locuri bugetare pentru studii de licență, dintre care 1890 cu bursă. Pentru studii de master și rezidențiat sunt aprobate 2000 de locuri, iar pentru doctorat Ministerul Educației oferă 170 de locuri. Dosarele pentru admiterea în România pot fi depuse în perioada 10-17 iulie curent.

Sursa: timpul.md