Alegerea directă a preşedintelui este cea mai bună soluţie pentru Moldova, Nicolae Osmochescu

La 29 iulie se împlinesc 20 de ani de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova. Agenţia de presă IPN a întrebat mai mulţi analişti şi formatori de opinie în ce măsură Legea Supremă asigură astăzi funcţionarea statului de drept şi apără drepturile omului, ce este şi ce trebuie să fie Constituţia pentru ţară şi pentru cetăţeanul simplu.

Anterior articolul 78 (Alegerea preşedintelui) a creat cele mai mari blocaje constituţionale, generând criză profundă şi de durată. Cât de necesară şi de posibilă este schimbarea acestui articol? 

Doctorul în drept Nicolae Osmochescu, fost judecător al Curţii Constituţionale:

În originalul Constituţiei, din 1994, articolul privind alegerea preşedintelui prevedea că preşedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Era o formulă şi o situaţia foarte clară din punct de vedere juridic. Era clar cine poate candida, cum poate candida, cum sunt organizate alegerile. Conform acestei stipulări, forma de guvernare politică din Republica Moldova era republică semiprezidenţială. În 1998-1999, apar divergenţe serioase între preşedinte Republicii Moldova, Petru Lucinschi, şi Parlament. Preşedintelui i se cerea mult, dar avea puţine competenţe şi nu puteau fi soluţionate unele probleme.

Astfel, la 5 iulie 2005, parlamentarii se folosesc de momentul că au voturile necesare (2/3 din voturi) şi modifică Constituţia, iar articolul 78 are o nouă formulă: preşedintele este ales de către Parlament. Articolul acesta este şi astăzi, cu toate neclarităţile, ambiguităţile şi neajunsurile pe care le are. Prin acest nou articol republica îşi schimbă forma de guvernământ, care devine parlamentară. Preşedintele poate fi ales cu votul a 3/5 din deputaţi, adică cu 61 de voturi. În articolul modificat se menţionează că, în cazul în care preşedintele nu este ales, se organizează al doilea tur de scrutin. Dacă nici după turul doi nu se adună numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. Şi de aici încep neclarităţile. Câte alegeri repetate pot fi? Nici în Constituţie, nici în Codul Electoral nu se spune nimic.

Soluţia ar fi modificarea articolului 78, cu stipularea concretă că, dacă după al doilea tur de alegeri repetate, preşedintele nu este ales, Parlamentul urmează să fie dizolvat. Din cauza acestor neclarităţi, ştim cu cât greu s-a ales preşedintele Nicolae Timofti, în 2012. Cu o asemenea situaţie, ne-am putea ciocni şi pe viitor, pentru că nici în Parlamentul viitor, cred, că nu va întruni nicio aripă a parlamentului necesarul de 2/3 de voturi.

S-a încercat să fie modificat prin referendum acest articol, însă majoritatea electoratului nu a înţeles ce urmează să se facă. Societatea, din punct de vedere juridic, nu are cunoştinţe juridice şi nu este pregătită ca prin referendum să adopte aşa acte.

Varianta perfectă ar fi ca articolul 78 să fie modificat în sensul ca preşedintele să fie ales de către popor. Pentru Republicii Moldova aceasta este cea mai bună soluţie – un preşedinte cu atribuţii şi competenţe puternice.

Cu privire la funcţionalitatea Constituţiei la capitolul alegerii sau numirii persoanelor şi organelor de conducere a statului Republica Moldova, este nevoie să fie făcute anumite modificări. Şi anume, ca procurorul general, judecătorii, şefii de instanţe, preşedintele Curţii de Conturi şi alţi funcţionari – să fie aleşi de către executiv sau preşedintele ţării, şi nu de către Parlament. Deoarece, vrem noi sau nu, toate persoanele care sunt numite de Parlament sunt influenţate de interesul politic al parlamentarilor, deoarece se aleg după criterii politice, în urma negocierilor politice.

Constituţia Republicii Moldova
Articolul 78 Alegerea Preşedintelui
(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.
(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.
(3) Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur.
(4) Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate.
(5) Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

 

Sursa : ipn.md